Imi aduc aminte de primele zile de scoala din clasa a doua. Prima clasa o facusem in alta scoala, unde mama ma ducea cu sania si ma aducea bunica (era un pic departe).
Clasa a doua a debutat cu mine in banca a patra de langa usa, intr-o clasa cu trei randuri de banci, pline de copii mici cu sufletul mare.
Am nimerit langa prima mea prietena. Prima fata care a vorbit frumos cu mine, care a avut grija de mine si care m-a lasat sa am grija de ea.
Intr-o zi de toamna calduroasa, tot in 1993, mi-a inmanat din bancuta ei rece un banut. Un franc belgian din 1992, tin minte si acum. Mi l-a intins si mi-a zis zambind „Il vrei tu?”. Iar la aceasta intrebare n-am avut decat un singur raspuns: primul „da” spus sincer de un copil cu ochii mari.
Iulia e nascuta pe 11 septembrie 1984 si era un pic mai mare decat mine (cu vreo 2 ani). Era slabuta si inalta, cu nasul usor cam mare pentru fata ei. Cu ea ascultam muzica si imparteam carti si pentru ea o sa iubesc intotdeauna Sailor Moon. A fost primul anime… si primul desen animat vazut in viata mea. Si in fiecare zi mi-e dor de ea.
Ce s-a întîmplat cu Iulia?
Iulia s-a mutat in clasa a sasea si de atunci nu mai stiu nimic de ea.
Pingback: Amintiri din copilarie #5 | Nimic