Despre aerobic şi fitness

angry trainerDe fel, nu sunt fan aerobic and other shit like that, prefer solitudinea de pe bicicleta eliptică, eventual cea de pe banda de alergat. Dar dacă tot am un abonament full time (yay, job!) la o sală de fiţe dintr-un mare şmecher mall bucureştean, am zis să văd ce-o fi şi ora de abs (adică abdomene, pentru domnul Pruteanu) de la sala la care ma duc să-mi restartez fizicul.

Păi… Cum să zic? În viaţa mea n-am fost atât de înjurată pe banii mei (şi banii firmei, căci, hello! decont!). Tanti aia ţipa la mine (şi la alţii, dar de ei nu ne pasă), încercând să mă facă să fac nişte abdomene cât mai repede. Nu cât mai bine.

Băi femeie, shhh două secunde! Nu pot gândi. Tanti avea o voce obositoare şi stresantă, care numai motivaţională nu-mi suna la ora 6, după 9 ore de birou.

Dar oricum mi-e clar, curentul ăsta în care îţi faci cursanţii să se simtă prost că vin la sală ca să capete ceva condiţie fizică is here to stay, iar eu mă voi reîntoarce la eliptică. Vorba aia, dacă vreau să ţipe cineva de-aiurea la mine, I can always call mom.

Pic.

Lasă un răspuns