Despre telefoane

stoeckelschuh-telefonAcum vreo 2 ani ma bucuram din suflet de ceea ce numeam eu Luminitza, adica un Nokia Lumia 920, cu Windows Phone (cah! stiu eu c-o sa ziceti!). Acum vreun an jumate, Luminitza mi-a fost rapita de o intamplare mai degraba fericita, acum in retrospectiva, asa ca m-am fugit repede in mall si l-am cumparat pe urmatorul meu Windows Phone, un Nokia Lumia 625, care e un telefon de toata jena.

Ma rog, m-am folosit de el, in pofida faptului ca mergea mai mult nu si ca facea poze un pic mai slabe decat un cartof, pana acum 2 saptamani. Cred punctul lui forte era bateria incredibila, care in conditii de frecat intens pe net, muzica, telefoane si carti, ma tinea spre 2 zile.

Tot printr-o intamplare fericita, ca tot ma gandeam eu sa-mi iau un telemobil nou (bine, la un craciun, o ziua mea, ceva mai incolo, oricum), l-am scapat pe 625 pe jos, fapt ce a rezultat intr-un ecran crapat si multi nervi.

Evident, planul meu cel mare era sa ma intorc la iOS, cu toate ca transferul de fisiere e un chin, cititul la fel, doar pozele sunt ceva mai faine si faptul ca sistemul de operare al lui Apple are ceva mai multe aplicatii. In fine, fiind cu multa luna ramasa la sfarsitul salariului, m-am uitat pe net, si cum nu sunt fan Android, si nici 40jde milioane nu am de aruncat pe fereastra (eram dispusa la maxim 5), am ajuns la concluzia ca tot un Lumia (de data asta al lui Microsoft, sau poate o Nokie mai veche) o sa-mi salasluiasca in buzunar.

Am incercat cateva variante. Resigilate de la Emag. Flanco, Domo, etc. Ma batea si gandul salbatic sa ma dau pe Okazii. Am sunat chiar si la Vodaconnex. Carora tin sa le mentionez ca robotica Andreea e de toata jena, din mai multe motive pe care le-am detaliat deja printr-un mesaj adresat lor direct.

Pana la urma, am ramas tot cu Vodaconnex si cu un Lumia 640. Mama! A fost de parca m-as fi intors acasa! Acasa la 920-ul meu vechi, dar cu slot de card. Acasa, in locul unde muzica mea poate fi mutata de pe un telefon pe altul doar cu un simplu card de memorie. Acasa unde nu e nevoie sa fac transfer de fisiere prin cablu, ca pe vremea lu’ bunica, pentru ca am totul sincronizat in cloud.

Acasa unde sunt fidela lui Windows Phone, cel mult hulit de oameni, care e totusi o chestie decenta, care nu ingheata si nu se blocheaza din senin, si care iti permite sa faci cam orice vrei cu el. Yay!

Poza.

Lasă un răspuns