Despre persoana potrivita

betterPersoana potrivita e un concept atat de abstract, care ma umple de furie de fiecare data cand ma lovesc de el, indiferent de context. Persoana potrivita e un miraj si o realitate, pentru ca toti am putea sa fim potriviti unii pentru altii, daca am fi mai buni si mai atenti. Si unii dintre noi sunt potriviti cu 99,99% din oameni, doar ca oamenii aia multi calca pe ei, si din oamenii astia atat de potriviti pentru tine ramane o umbra.

Si umbrele raman sa se preumble triste pe taramuri obosite, si umbrele sunt obosite la randul lor, si pentru ca nu mai au nimic de oferit decat oboseala, sau asa se tem ele, ceilalti nu mai au de unde sa se hraneasca, si oboseala asta se accentueaza si se intinde peste tot in lume.

Si aia 99,99%, care ar fi fost potriviti cu persoana potrivita, se apuca s-o caute acolo unde altii deja au umblat si au stricat lucruri. Si nu gasesc nimic, sau gasesc umbre, si gasesc ca e potrivit sa-si bage in continuarele picioarele si nasul, sa modeleze cum vor ei niste umbre de fum care au fost candva oameni, ca mai apoi sa reclame instabilitatea si frica umbrei, sau poate tocmai nehotararea ei de a nu se lasa modelata.

Si apoi aia 99,99% se duc iar in lume, sa-si caute persoana aia potrivita, peste care probabil ca au dat de-atatea ori pana acum, cu ura si cu sete, cu nepasare si cuvinte, cu ignoranta si oboseala de suflet rece, si iarasi vor reclama faptul ca persoana potrivita nu exista, si deci nici binele sau frumosul nu exista.

Data viitoare, despre timpul potrivit.

Sursa poza.

One thought on “Despre persoana potrivita

  1. Pingback: Despre timpul potrivit - Nimic

Lasă un răspuns