Despre acum

Puterea prezentului e trecatoare. Nimic nu lasa urme ca trecutul si nimic nu te umple de speranta la fel cum o face viitorul. Prezentul e doar un intermediar care te duce din A in B, de obicei, pe cel mai lung drum posibil.

Si nu ar fi asta cea mai mare problema. Nu, cea mai mare problema e ca ramai agatat, sperand la trecut sau cautand urme in viitorul probabil.

Intotdeauna faci paralele intre ce a fost si ce va fi, fara sa realizezi ca si ziua de azi conteaza, intr-un fel stupid.

Azi e speranta din urma de ieri, dar e si urma din speranta de maine. Tu de azi trebuie sa te bucuri si sa-l faci mai bun. Pe azi trebuie sa cladesti vise si viitor, si sa te bucuri maine ca urmele de acum sunt unele frumoase.

Prezentul trebuie sa fie trainic, plin de vise si de semne de fericire. Sau daca nu se poate cu vise si semne de fericire, macar cu lectii bine invatate.

Nu spune nimeni sa lasi trecutul in urma cu totul, dar nici sa ramai blocat in el.

Nu spune nimeni sa te uiti doar in fata, pentru ca risti sa repeti greseli.

Dar toata lumea iti va spune sa te bucuri de secunda de viata de ACUM. Ea e, de fapt, tot ce ai. Un ACUM superb sa avem. Prin el, toate urmele si sperantele vor fi superbe de asemenea.

Lasă un răspuns