Despre oamenii despre care scrii

Oamenii despre care scrii te-au lovit odata sau te-au ajutat sa devii mai frumos. Ti-au facut zilele pline si sufletul gol, uneori, si pentru asta, merita macar acest monolog cu tine insuti.

Oamenii despre care scrii sunt cei care te-au atins, fie si de departe, si sunt oamenii de care iti pasa indeajuns de mult incat sa le transmiti ceva, chiar daca ei nu vor citi nicicand alea doua vorbe pline de inteles.

Oamenii despre care nu scrii nu conteaza. Nu ii stii si nu te intereseaza de ei, si este prea tarziu pentru voi. Este prea tarziu sa mai pretinzi ca lucrurile intre voi vor fi vreodata altfel decat de suprafata.

Oamenii despre care nu scrii sunt oamenii care pleaca cel mai repede, oamenii care nu lasa nimic pe tine, oameni pe care nu i-ai atins.

Oamenii despre care scrii, insa, vor continua sa graviteze in jurul tau. O funda, un desen, un fir de par de caine, o poza de Craciun si amintirile vor fi singurele chestii care va mai leaga. Singurii martori ai trecerii voastre unul prin celalalt. Si dupa acesti oameni vei fi epuizat cuvinte de un anume fel, cuvinte pe care nu le vei mai folosi cu altii, pentru ca oamenii merita ganduri si cuvinte proprii, fara repetitie. Fara dublura. Fara plagiat.

Oamenii despre care scrii sunt cei care merita asta.

Lasă un răspuns