Despre egoism

Sa fii egoist e un exil auto-impus. Sa ramai egoist e mai greu decat ai crede si decat ai vrea. E o lupta cu creierul tau, cel care vrea sa fie egoist, si cu inima ta, cea care nu mai poate sa fie egoista.

Si din toate astea se naste aroganta. Pentru ca trebuie sa ai macar un sambure de egoism ca sa poti fi cu un cap deasupra tuturor. Imperecheaz-o cu mandrie pura si dorinta salbatica si o sa intelegi de ce e greu sa fii egoist.

Ca sa fii egoist pana la capat, trebuie sa te separi de lume, iar lumea e grea si te trage inapoi. O sa fie clipe in care un copil te va face sa zambesti pe strada si bunica te va face sa plangi la telefon, si o sa ai episoade de recadere in cele lumesti.

Egoismul pare simplu si vulturesc, si doar cei care-si aleg calea asta voit stiu cat de greu e sa se tina de ea. Mie mi-e mereu greu sa raman acolo, si stiu asta pentru ca saptamanal fac planul despre cum sa abordez problema si cum s-o rezolv. Si crede-ma ca pana acum nu mi-a iesit…

Lasă un răspuns